Gâzele se aduna rapid in jurul becului, norii incep sa se risipeasca si apar cateva stele, florile isi revarsa parfumul, oboseala aproape ca dispare.
– Eu intru in casa, mai stai?
– Da, mai stau putin … ma ridic si incerc sa fac cativa pasi sa-mi dezmortesc picioarele … caut cu privirea pachetul de tigari si bricheta lasate pe prispa. Simteam nevoia sa fumez, dar pana sa ajung la pachetul de tigari, se apleaca ia si pachetul de tigari si bricheta si spune triunfatoare:
– Gata! In seara asta nu se mai fumeaza si oricum nu ai scrumiera! Si continua razand … Sper ca nu arunci mucuri de tigara in fata casei? … Sa stii ca te pun sa maturi! 🙂
– Bine! Adu si matura, dar te rog adu si scrumiera!
– Ma superi! si razand imi face semn cu pachetul de tigari ca “Nu”!
– Tu nu ma superi! Dar pacat ca nu aveti magazine in zona … spun zambind si urc cele cateva trepte …
– Sunt magazine, nu suntem chiar la țară, sunt magazine de cartier … Cartierele de case au ramas neschimbate, departe de forfota orasului, e o placere sa “asculti” linistea!
– Da, nu ai nevoie de multe lucruri sa fi fericit!
– Fericirea nu tine de ce ai! Pleaca din interiorul tau, gandurile tale iti spun sa fi fericit sau nefericit! Abia cand esti fericit in interiorul tau, poti privi fericit spre oameni, spre lucruri! …Poti avea o gramada de lucruri si sa fi nefericit! Daca elimini gandurile negative, vei fi fericit o viata!
Intram in casa, isi ia rolul de gazda in serios! Îmi prezinta livingul, care pare destul de generos … remarci imediat simplitatea, dar si lucrurile alese cu grija.
– A fost ideea mamei, din doua camere am facut living, ofera si mai mult spatiu si mai multa lumina.
Imi atrage privirea tabloul incadrat de doua lampi …
– E cumparat?
– Nu! E facut de un prieten al tatei! Îti place?
– Da e frumos! … Ma cert in gand, nu stiu ce mi-a venit sa intreb asta …
– Daca vrei ceva, nu tine de costuri, vorbeam amandoi despre fericire … Fericirea nu are pret! … Zambeste, ma vede încurcat in propriile întrebari si cu o bucurie nedisimulata continuă … Ti-am citit gandurile, nu?
– Da! Cred si eu in asta! Daca iti doresti ceva cu adevarat, prima întrebare nu e despre costuri! Apropo de tablouri, cand eram mic, ai mei ma lasau la doua doamne mai in varsta, aveau casa plina de tablouri! Toate erau autentice “Corneliu Baba”, imi povesteau despre fiecare in parte, povestea acelui tablou si cum a fost pictat!
– Deci ai putea spune ca te-au educat!
– Erau de o strictete desavarsita, as putea spune ca patru ani am stat intr-o mănăstire de maici! Mă amuză comparatia si continui zâmbind … Bine ca stateam doar 3-4 ore pe zi! Glumesc, m-au invatat multe lucruri, sora cea mai mica era bibliotecară, îsi facea timp si îmi citea mereu cate ceva! Doamna mai in varsta era cu educatia si mult mai severa!
– Deci? Te-au invatat ceva?
– Da! Vezi tu … Uneori nu apreciezi la timp ce primesti?! Sau nu esti capabil sa intelegi?!
– Fiecare lucru vine cand e timpul lui, fiecare lectie vine cand ai nevoie de ea … Ti-e foame? Hai sa-ti arat bucataria …
– Nu! Nu mi-e foame, e tarziu, doar un pahar cu apa.
Ne indreptam spre bucatarie si in hol imi explica:
– Sunt doua bai, ai tot ce-ti trebuie, hai sa iti arat cum sa te servesti singur cu “apa” … zambeste si continua … Sigur nu ti-e foame?
– Nu, nu mi-e foame, am si eu o intrebare …
– Spune! Te rog!
– Cum de mentii totul atat de curat? Vii des aici?
– Ma ajuta o doamna la curatenie … si putin in gradina si inainte sa ajung aici … o mai rog sa cumpere cate ceva, daca nu am timp eu. Ca la hotel, nu? … Zambeste, deschide usa frigiderului, face un semn ca ma pot servi si singur … Îti aranjez patul, plecam dis de dimineata la prima ora! Noapte buna!
Iau paharul cu apa si ma indrept spre iesire incercand sa nu fac prea mult zgomot. Privesc curtea … frumoasa instalatie de iluminare, hai sa vedem cum arata si pe intuneric … sting luminile si privesc cerul, norii au disparut … da! ar merge macar un fum de tigara …
04.Ziua a IV - Doar Eu!
0 Comments