Să presupunem că ne-am vindecat?!

Și? Să presupunem că ne-am vindecat?!
De ură, aroganța și mândrie?!
Acum privește în urmă ce-ai lăsat!
Ai vrea pe viitor la fel să fie?
De-ai învățat și știi? să ai răbdare,
Nu judeca pripit, indiferent de “straie”!
Nu judeca de loc, că are cine-o face,
O vorbă spusă în grabă, nu o mai poți întoarce!
De nu-ți mai place locul, gasește-ți altă cale!
Dar nu încerca să schimbi, ceva ce nu se poate!
Știința de a nu pierde, e să nu te pierzi pe tine,
Așa că lasă timpul și vezi ce mai rămâne!
E bine însoțit, dar fii mereu de OAMENI!
E trist să rămâi singur, înconjurat de “lume”!
Și acum de-am învățat și știm de empatie?
La fel de bunătatea, un pic de compasiune?!
Nu doar să reușim să le înțelegem sensul,
Dar poate încercăm și noi la rândul nostru!
Am scris “generic” zile, dar pot fi anotimpuri!
Sau pot fi ani la rând, ce amăgitor e timpul?
Acum nu te speria, că nimeni nu se naște … A-tot-știutor?!
Chiar dacă mai pretindem “că noi le știm pe toate”!
Învață de la tine că ești o carte “vie”,
Și vezi ce se repetă si n-ai mai vrea să fie!
Că uneori răspunsul din întrebare vine,
Nu aștepta ce alții nu o sa-ți poată spune!
Și prețuiește-ți timpul că este foarte scump,
Poți cumpăra de toate, dar timp nu pe “pământ”!
Poți cumpăra destule, iubirea nicodatâ!
Și fericirea vine,cănd știi și cum se iartă!
Am scris vorbind cu tine, dar nu-s precum o carte!
Aceste “mici” notițe, sau “însemnări” din noapte!
La unii se aplică, la unii poate nu,
Sunt scrise pentru mine, că nu aș vrea sa uit!

31 de Zile - Doar ... Poezie!