Pictând printre vise

Pictând printre vise, sau poate amintiri,
Când mintea îți spune să nu te mai miri,
Siluete apar și dispar fără grabă,
Frumoasă e viața, dar puțin și ciudată.

Printre flori de magnolii, un citat dintr-o carte,
Pare a prinde contur, când și inima poate,
Desenând curcubeul o imagine apare,
Zborul lin contopit când și mintea e calmă.

Norii par să dispară, vezi o rază de soare,
Doar căldura o simți, când dorința e mare,
Desenând printre clipe ce nu par efemere,
E tabloul perfect creionat cu plăcere.

Amintiri din trecut ce te fac să zâmbești,
Contopite cu astăzi este tot ce-ți dorești,
Unde locuri și oameni te îndeamnă să fii,
Poți vedea ce-i frumos, dacă vrei și o simți.

Sentimentul că vrei sa rămână la fel,
Primăvara-i superbă prin renașterea ei,
Când și mintea o vrea dar și inima cere,
Poți schița tu destinul oferind mângâiere.

Între gândul de ieri și speranța de mâine,
Poți crea amintiri chiar acum pentru tine,
Doar alege corect ce ai vrea să rămână,
Visul ce îl trăiești să-ți ofere “lumina”!