Ce știi acuma tu copile?
Mi-a spus bunicul într-o doară …
La fel îmi tot șoptea bunica,
Știind ca timpul o să treacă!
La fel și mama, chiar și tata …
Vorbeau de timp cu încantare …
Dar uneori simțeam în vorbe,
O oarecare supârare …
La școală domana învățătoare …
Vorbea de timp, dar și de carte!
Învață acum, cât este timp …
Că cine învață, are parte!
Profesrorii? Pe ocolite …
Îți spun de timp, dar nu din prima!
De vrei? poți învăță acum …
De nu? V-om învăța la toamnă!
Ce au cu timpul? ăștia frate?
Eu am tot timpul de pe lume!
Pot risipi oricât doresc …
Și la final tot îmi ramâne!
Și trece timpul … Ca-n poveste …
Că așa e viața orănduită …
La început ai timp de toate …
Pe urmă? numeri clipe … pe o mână …
Ai timp sá înveți de toate în viațâ …
Și ce e timp … și ce-i valoare!
Ai însă grijă! Timpul trece!
Nu-l risipi la întâmplare!
Ce nu stii tu? nici eu nu știu?
Și nimeni nu îți poate spune!
Fă chiar acum, ce vrei să faci!
Că mâine nu stii ce-o să vină!
Dă importanță acelor lucruri,
Ce-ți face acum și trebuință!
Și prețuiește bine timpul,
Nu-l risipi fără de noimă …
16.Ziua a XVI a - Doar ... Poezie!
0 Comments