Chestia asta cu scrisul îmi induce mereu două stări, când simt că trebuie să scriu, nimic nu mă mai poate opri, totul curge fluid, pe de altă parte nu mă consider eu “alesul”, e lupta de a nu deveni ipocrit. “Copiii spun lucruri trăsnite”, noi adulții spunem de prea multe ori lucruri “trăsnite”, e mult mai ușor să cazi în penibil când nu cunoști subiectul si am văzut destui adulți care cad în capcana asta.
Pentru “… atunci când liniștea nu mai e atât de apăsătoare.” Liniștea apare când începi să te întorci la tine. Ce subiect incitant … îl dezbate toată lumea, apare acum în mai toate cărțile de dezvoltare personală, totuși eu încerc să-i dau forma pe care o gândesc eu și mai ales forma pe care am exersat-o până să o găsesc în cărți. Întoarcerea la tine ține de filtre, liniștea la fel ține de filtre; munca, succes, insucces, bucurii, tristeți, toate sunt legate de relaționarea cu cei din jurul nostru.
Partea asta cu introspecția, liniștea, echilibrul, “întorci la tine”( mă rog toate exprimă același lucru) este extrem de dificilă și fără să vreau mă întorc la partea cu scrisul … Chiar și doar în prezența ta să te dezbraci de anumite prejudecăți, idei, convingeri este extrem de dificil; și mai dificil e să ai curajul să te arăți vulnerabil. Inclusiv Sadhguru o spune: că toată lumea cu care interacționezi, la un moment dat te va lovi, intenționat sau neintenționat; atunci cand ești vulnerabil cu atât mai mult.
Instinctul nostru de supraviețuire se va activa inevitabil, e greu să rămâi obiectiv, mai ales cand ego-ul îți șoptește mereu că ai dreptate.
Iubire, echilibru – filtre – NU
Teoretic până la liniște interioară, ar trebui să lași doar iubirea și compasiunea ca forme de relaționare. Până să deprinzi chestiile astea cu: nu ai dreptul să judeci, să critici, e cale lunga, trebuie să experimentezi și să te delimitezi. Filtrele tale, concepțiile tale, principiile tale, nu au niciodată forma finală, tocmai pentru că suntem in mișcare. Indiferent cât de sănătoase sunt principiile tale, ieri aveau o formă și aveai o înțelegere asupra lor, mâine poți vedea cu alți ochi; pe măsură ce trece timpul experiența noastră își pune amprenta. De răbdare și echilibru ai nevoie și pentru iubire și compasiune, iar aici apare al treilea element NU. Puterea de a zice NU atunci când nu te mai regăsești în acel loc. Când integritatea ta fizică sau psihică îți este afectată, sau când totul în jurul tău nu mai corespunde valorilor tale sau concepțiilor tale; cel mai bine e să spui Nu și să pleci în tăcere. Tensiunea naște tensiuni, în astfel de cazuri folosește doar compasiunea.
“întorci la tine”
Toate tensiunile tale au un motiv, de regulă pentru auto-protecție “le bagi sub preș”(cum spunem noi Românii) … Tu deja te îndepărtezi de tine și sigur vei găsi motive și argumente că nu ai nici o vină. Filtrele pe acea zonă sunt jos, sau nu sunt. Până nu rezolvi acea stare, tot o să primești mesaje “Dumnezeu iți trimite aceeași lecție până o înveți”, mă rog nu toate la fel, dar au aceeași cauză. Când începi sa pui întrebări începi procesul de vindecare. Indiferent care ar fi motivul, când descoperi cauza filtrele tale se schimba.
Toate tiparele astea care ți-au produs rău se regăsesc și in acțiunile tale, de regulă când răspundem impulsiv fără a mai trece și prin filtru gândirii; de cele mai multe ori aceasta stare vine din trecutul nostru, din experiențele noastre. Când vei avea curajul să întrebi de ce ti se întâmplă acest lucru? de ce afectează? De ce simți tensiune? De ce simți anxietate? Vor veni și răspunsurile, poate nu imediat, dar sigur vei rezolva asta. Atunci se schimbă filtrele, modul de abordare, curajul de a vorbi pe această temă, curajul de a pune întrebări atunci când apar situații similare. Unele tensiuni apar din lipsa de comunicare sau comunicare proastă și atunci întrebările ajutătoare rezolva mult mai simplu. Dacă ceva te afectează sigur va avea impact si asupra relaționărilor viitoare, până nu rezolvi acel ceva liniștea ta este pusă sub semnul întrebării.
“Dușmani”
De regulă când încercăm să criticăm ceva la ceilalți se regăsește și în noi. Nu ne ajută la nimic încercarea noastră să vindecăm lumea, simpla noastră prezență e de ajuns. Facem mai rău când criticăm, oricine e criticat va intra în opoziție. Nimănui nu-i place să fie criticat. Eu personal nu cred în dușmani, sunt o sursă bună de feedback, sunt la fel de utili precum Prietenii. În unele situații cu mult mai utili decât cei ce se intitulează prieteni(falșii prieteni). Dușmani – te cerți de la același lucru, dar nu găsiți abordarea diferită pentru a găsi soluționarea acelei crize. Poate e vina ta și tu generezi acel conflict sau determini acea stare să apară. “Eu am greșit” e greu de spus, dar prin exercițiu învățam să ne asumăm.
“Nu-mi pasă”
Cei care se intitulează dușmani fără motiv, nu e problema ta cum vorbesc alții despre ei… Chiar dacă se referă la tine, vorbesc despre ei, dacă nu te afectează fizic “Nu-mi pasă” e singura cale. Nu poți fi iubit/ă de toată lumea cum de altfel nu poți iubi pe toată lumea. Nu ai timp fizic.
“Compasiune”
Indiferent ce sentiment apăsător simți din trecut, până nu vezi mai exact ce a generat această tensiune, se va manifesta sub diverse forme și în prezent. Folosește compasiunea pentru a ierta și înțelege acele lucruri. Poate cineva fără să-și dea seama ți-a produs un rău, cineva care nu avea acea “iluminare”. Noi la rândul nostru greșim dacă nu avem filtrele corect echilibrate, dacă nu ierți, nu te ierți, nu rezolvi situațiile care generează tensiune, anxietate stare de rău, vei fi într-o buclă și vei rămâne în acea buclă până rezolvi. Poate un eveniment din trecut te afectează acum, nu spun că e simplu să rezolvi, dacă nu ai acea deschidere să vezi ce te afectează și de ce te afectează, va rămâne acolo acel sentiment, inclusiv sentimentul de frică. Poate peste anumite momente nu poți trece singur/ă, cere ajutorul, e și ăsta un exercițiu, să găsești persoana potrivită pentru a discuta despre lucruri incomode. E dificil să lași parți vulnerabile la vedere, dar odată ce setezi bine “filtrele” vei găsi o mare ușurare.
Dacă nu ai puterea să spui Nu, te vei învârti în cerc, la un moment dat va răbufni și vei produce mai mult rău decât bine. Nu încerca să vindeci pe nimeni, cine se vrea vindecat cere ajutorul. Pentru a schimba starea de bine în locul în care te afli, e de ajuns exemplul tău. Dacă nimeni nu observă asta, nu are sens să stai. Te afli în locul și timpul nepotrivit.
“Iertare”
Astăzi scriu foarte puțin despre iertare(mă refer doar la acest text). Nu încerca să folosești iertarea ca instrument de manipulare, pentru că atunci sigur te minți. Lasă doar doi termeni să te ghideze: iubire și compasiune. Iubire pentru cei apropiați, compasiune pentru cei ce nu te înțeleg. Când spui “Bine te iert!”, daca nu ești bine echilibrat, ego-ul tău iți șoptește că faci un favor. Viața e despre cum e să fii fluid, nu e despre tensiune, nu e un troc, îți dau ceva îmi dai ceva. Viața e despre ” Merit să fiu …fericit, iubit, apreciat,respectat”, cum de altfel e despre: Nu am dreptul să critic, să judec …
Liniștea e despre risipirea tensiunilor tale, nu e despre zgomot. Daca găsești echilibru, indiferent unde te afli nu te va afecta!
Dacă găsești aici(în acest text) ceva care să te ajute, nu lăsa amprenta mea, du munca mai departe, transformă în obiceiurile tale, modelează după nevoile tale. Mă bucură orice feedback, dar nu mă consider un influencer. Învățători sunt puțini, extrem de puțini au harul asta!
Scrisoare către fiica mea…
Draga mea…
ceva diferit … ziua a XVII a
…atunci cand liniștea nu mai e atât de apăsătoare.
Compasiune vs Iertare
0 Comments