Într-o lume perfectă si mereu ideală …

Într-o lume perfectă si mereu ideală,
Te întrebi ce-i lipsește, când e mintea precară,
Printre fraze mărețe și mereu iscusite,
Vezi trădarea din ochi și ispita din minte.

Un prieten cândva, imi spunea fără rimă,
Însoțit e perfect, dar de lume puțină,
Fără a transforma acum totul într-o dramă,
Potrivirea perfectă nu e chiar liniară.

Când și unde te intrebi să găsești in context,
Când prieten o spui, fără gândul la fes,
Mulțumiri din priviri e de ajuns, mai ales,
Când și mintea-i croită fără vreun interes.

Da prieten e scump, cântărindul in aur,
Dispărut e de mult, din al nostru tezaur,
Dispărut e din minte și din inimă poate,
Un prieten cândva te salva de la moarte.

Știi Prietene îți spun, nu e timpul pierdut,
Uneori poti greși, chiar de gândul e bun,
Te întrebi uneori, când și unde greșești,
Cănd te înveți să oferi, sau nu știi să primești?

Un Prieten cândva te asculta fără grijă,
Da, prieten e scump, într-o lume haină,
Când si unde-l găsești, întrebări dintr-o carte,
Unde mintea o crede, sigur inima poate!

Multumiri Jeno Major pentru imagini, www.JenoMajor.com!