Te-ai așezat lăngă mine, fără nici un cuvânt …
Priveai doar la ploaia, cum “dansează” în crăng …
Picături se preling … Și “încep să îmi spună”
Să îți spun tot ce simt, să ne tinem de mână.
Ai început să-mi vorbești,prin cuvinte alese,
Tot ce văd și ce simt, e precum o poveste!
O poveste începută, într-un parc plin de tei,
Simt cum florile cad, peste umerii mei.
E parfumul ce-l simt și mă faci să tresar,
De atingerea ta, peste inima mea …
Ochi văpăi mă privesc și ne ținem de mână,
O poveste nescrisă, povestită împreună!
Simți că zbori, că plutești, te îndeamnă să vrei,
Să privești îndelung, taina ochilor ei …
Într-o lună de vară, desenăm împreună,
Dansul unei iubiri, ce avea să rămână!
Ochi șăgalnici privesc, spre acel ce îi spune,
O poveste când ei, își vorbeau de iubire.
Amintiri creionate, printre stele făclii,
Simt parfumul din pâr, îmi zâmbești, povestim …
Te alinți când vorbești și zâmbim împreună,
Când o frază mă încurcă, mereu spusă în glumă.
Sub a lunii tăcere, ne șoptim din iubire,
Vreau să fii, să rămâi, să exiști lângă mine!
Lângă tine s-adorm și în brațe să-ți stau,
Te ador dragul meu, te ador draga mea!
30.Ziua XXX - Doar ... Poezie!
0 Comments