Te iubesc, dragă toamnă!

Te iubesc, dragă toamnă!
Pentru că tu mă indemni sa fiu Eu!
Desi pari puțin mohorâtă,
Eu am ales să mă bucur!
Tu mai invatat sa iubesc!
Si uneori chiar să sufăr!
Tu mi-ai redat bucuria, de a fi Eu!
Ai atât de multe culori,
Încât aș putea picta tot universul …
Îmi stârnești atâtea emoții …
Și aș putea privi la nesfârșit …
Cum așterni covoare si mângâieri pașilor mei …
Ai rămas o doamnă la fel de frumoasă …
Și aș putea simți parfumul tău
Oriunde as fi …
Te iubesc dragă toamnă,
Așa cum te prezinți tu…
Uneori puțin capricioasă,
Uneori invitând, doar sa te privim …
Ești elegantă și distinsă,
Mereu cum ne-ai obișnuit …
As alerga pana la capatul pamantului,
Doar sa te pot privi …
Asa cum ne-ai obisnuit …
Mereu distinsa si rafinata …
Iti multumesc! Pentru ca m-ai lasat sa te admir!
As fi vrut sa redau frumusetea ta!
Dar tu ma indemni la visare …
Dincolo de culori pastelate …
Tu ne oferi un parfum aparte …
Tacuta si calma, ne plimbi pasii …
Peste frunzele abia cazute …
Ne indemni la visare …
Draga mea … toamna …
As putea povesti, despre ce a fost asta vara …
Dar nu vreau sa-ti tulbur …
Fermecatoarea … liniste …
Te las sa-mi citesti gandurile …
Si eu sa-ti admir frumusetea!
Te iubesc draga mea Toamna,
Pentru ca tu m-ai invatat … ce inseamna detasarea!